Pe\u0219tera Ghe\u021barul de la Sc\u0103ri\u0219oara ad\u0103poste\u0219te al doilea cel mai mare ghe\u021bar subteran din sud-estul Europei. Astfel Ghe\u021barul de la Sc\u0103ri\u0219oara este una din cele mai importante pe\u0219teri din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\u00cen unele cazuri ghea\u021ba se formeaz\u0103 \u00een pe\u0219teri din cauza tas\u0103rii z\u0103pezii pe fundul avenelor. Ghea\u021ba se p\u0103streaz\u0103 de-a lungul verilor, datorit\u0103 altitudinii ridicate la care se g\u0103sesc respectivele cavit\u0103\u021bi.<\/p>\n
Pe\u0219terile din Muntii Apuseni care ad\u0103postesc ghe\u021bari subterani nu intr\u0103 \u00eens\u0103 \u00een aceast\u0103 categorie. Prezen\u021ba ghe\u021bii nu se datoreaz\u0103 condi\u021biilor climaterice reci, ci unui regim de ventila\u021bie special care determin\u0103 un topoclimat subteran de factur\u0103 glaciar\u0103.<\/p>\n
Dintre marile cavit\u0103\u021bi ale Europei cuprinse \u00een aceast\u0103 categorie de pe\u0219teri cu ghe\u021bari subterani, merit\u0103 men\u021bionate Pe\u0219tera Eisriesenwelt din Alpii Austrieci (forma\u021biuni de ghea\u021b\u0103 care ocup\u0103 o suprafa\u021b\u0103 de 30.000 mp) \u0219i pe\u0219tera Dobsina din Slovacia (volumul ghe\u021bii este de aproximativ 145.000 mc).<\/p>\n
Descoperirea Ghe\u021barului de la Sc\u0103ri\u0219oara nu a putut fi datat\u0103. Locuitorii acestor locuri probabil cuno\u0219teau ghe\u021barul de foarte mult timp.<\/p>\n
Prima atestare scris\u0103 a existen\u021bei ghe\u021barului o g\u0103sim \u00eentr-un document prin care \u00eemp\u0103r\u0103teasa Maria Tereza autoriza ocolul silvic din comuna Sc\u0103ri\u0219oara s\u0103 taie lemne pentru repararea sc\u0103rilor de acces la ghe\u021bar.<\/p>\n
Ca \u0219i men\u021biune turistic\u0103 apare pentru prima dat\u0103 \u00een anul 1847, \u00eentr-o carte a A. Szirtfi. Binecunoscutul explorator al Apusenilor, Adolf Schidl, descrie pe\u0219tera foarte am\u0103nun\u021bit \u00eentr-o carte din anul 1863. A topografiat pe\u0219tera realiz\u00e2nd o hart\u0103 \u0219i dou\u0103 profile schematice.<\/p>\n
Primele cercet\u0103ri \u0219tiin\u021bifice au fost f\u0103cute de reputatul Emil Racovi\u021b\u0103, \u00eentemeietorul \u0219tiin\u021bei biospeologiei \u0219i fondatorul Institutului de Speologie de la Cluj (primul institut de speologie din lume). \u00centre anii 1921 \u0219i 1923 acesta a vizitat pe\u0219tera Ghe\u021barul de la Sc\u0103ri\u0219oara de cinci ori. Constat\u0103rile \u0219i ipotezele lui au fost publicate \u00eentr-o lucrare \u00een anul 1927.<\/p>\n
Prin con\u0219tientizarea autorit\u0103\u021bilor c\u0103 pe\u0219tera Sc\u0103ri\u0219oara prezint\u0103 un interes \u0219tiin\u021bific deosebit, a ob\u021binut punerea sub protec\u021bie a ghe\u021barului \u00een anul 1933.<\/p>\n
Aceast\u0103 cavitate este primul obiectiv speologic din Rom\u00e2nia \u2013 monument al naturii. Urm\u0103toarele etape a studierii pe\u0219terii s-au desf\u0103\u0219urat \u00eentre anii 1963-1968 \u0219i 1982-1992.<\/p>\n
Localizare: Pe\u0219tera Ghe\u021barul de la Sc\u0103ri\u0219oara se g\u0103se\u0219te pe aria Parcului Natural Apuseni, \u00een c\u0103tunul Ghe\u021bari la altitudinea de 1165m. Face parte din sistemul carstic Ocoale \u2013 Ghe\u021bar \u2013 Dobre\u0219ti.<\/p>\n
Se poate ajunge la pe\u0219ter\u0103 dinspre: Oradea (125km) > Beiu\u0219 > \u0218tei > \u00een satul Lunca vira\u021bi spre Arie\u0219eni (DN75) > G\u00e2rda.<\/p>\n
Din centrul localit\u0103\u021bii G\u00e2rda urm\u0103ri\u021bi indicatorul spre Pe\u0219tera Sc\u0103ri\u0219oara \u2013 trebuie s\u0103 vira\u021bi pe drumul secundar ce trece prin Cheile Ord\u00e2ncu\u0219ei. Va urma o bifurca\u021bie de drumuri unde va trebui s\u0103 vira\u021bi st\u00e2nga de-a lungul v\u0103ii G\u00e2rda Seac\u0103. Continua\u021bi \u00eenc\u0103 5 km p\u00e2n\u0103 la o alt\u0103 intersec\u021bie unde va trebui s\u0103 vira\u021bi dreapta pe drumul ce urc\u0103 abrupt spre c\u0103tunul Ghe\u021bari.<\/p>\n
Drumul a fost reabilitat de cur\u00e2nd, este asfaltat \u0219i se poate ajunge p\u00e2n\u0103 la 1km de pe\u0219tera Sc\u0103ri\u0219oara cu orice ma\u0219in\u0103. Accesul este foarte facil pentru orice turist.<\/p>\n
Aten\u021bie! a nu se face confuzie \u00eentre Pe\u0219tera Sc\u0103ri\u0219oara \u0219i localitatea Sc\u0103ri\u0219oara care se g\u0103se\u0219te pe drumul principal dintre G\u00e2rda \u0219i C\u00e2mpeni. Din comuna Sc\u0103ri\u0219oara nu se poate ajunge la Pe\u0219tera Sc\u0103ri\u0219oara.<\/p>\n
V\u0103 rug\u0103m s\u0103 cere\u021bi bilet la intrarea \u00een pe\u0219ter\u0103 \u2013 astfel ve\u021bi \u00eencuraja turismul responsabil \u00een Mun\u021bii Apuseni.<\/strong><\/p>\n Descrierea pe\u0219terii \u2013 Pe\u0219tera Ghe\u021barul de la Sc\u0103ri\u0219oara se deschide la suprafa\u021b\u0103 sub forma unui aven (intrare vertical\u0103 de pe\u0219ter\u0103) cu diametru maxim de 60m \u0219i 48m ad\u00e2ncime. Din punct de vedere turistic, aceast\u0103 por\u021biune coboar\u0103 printr-o amenajare pe sc\u0103ri metalice \u0219i de lemn.<\/p>\n La baza verticalei se deschide un portal de pe\u0219ter\u0103 cu o \u00een\u0103l\u021bime de 24m \u0219i o l\u0103\u021bime de 17m. Dincolo de portal se \u00eentinde plan\u0219eul de ghea\u021b\u0103 al S\u0103lii Mari. Acesta constitue de fapt partea superioar\u0103 a ghe\u021barului, cu o suprafa\u021b\u0103 de 3000mp.<\/p>\n Amenajarea turistic\u0103 continu\u0103 pe dou\u0103 cursive de-a lungul S\u0103lii Mari form\u00e2nd o bucl\u0103. La extremitatea traseului turistic se g\u0103se\u0219te cea mai spectaculoas\u0103 zon\u0103 a ghe\u021barului \u0219i a amenaj\u0103rii \u2013 Biserica. Ve\u021bi vedea aici stalagmite \u0219i stalactite de ghea\u021b\u0103 care \u00ee\u0219i schimb\u0103 dimensiunea \u00een func\u021bie de anotimp.<\/p>\n Pe\u0219tera beneficiaz\u0103 de sistem de ilumitare electric\u0103. Pentru cei care beneficia\u021bi de o surs\u0103 alternativ\u0103 portabil\u0103 de lumin\u0103, v\u0103 suger\u0103m s\u0103 o lua\u021bi cu voi.Turism in Apuseni – Pestera Ghetarul de la ScarisoaraInforma\u021bii despre vizitarea turistic\u0103 a pe\u0219terii;<\/p>\n Costuri: adul\u021bi \u2013 11lei, elevi\/studen\u021bi \u2013 8 lei. Dac\u0103 sunte\u021bi membru al Federa\u021biei Rom\u00e2ne de Speologie sau al unei alte entit\u0103\u021bi cu acela\u0219i profil lua\u021bi legitima\u021bia cu voi.<\/p>\n Program de vizitare: luni \u2013 s\u00e2mb\u0103t\u0103 10.00-18.00; duminic\u0103 10.00-17.00. \u00cen extrasezon v\u0103 suger\u0103m s\u0103 contacta\u021bi ghidul \u00eenainte de a merge la pe\u0219ter\u0103. Pute\u021bi face acest lucru la numerele de telefon 0742010347, 0740894996.<\/p>\n Vizitarea pe\u0219terii se face cu ghid, cu un grup minim de 10 persoane. Deoarece temperatura \u00een pe\u0219ter\u0103 este destul de sc\u0103zut\u0103, v\u0103 suger\u0103m s\u0103 v\u0103 \u00eembr\u0103ca\u021bi c\u0103lduros.<\/p>\n Durata vizitei este de circa 45 min.<\/p>\n V\u0103 recomand\u0103m s\u0103 vizita\u021bi pe\u0219tera \u00een perioda lunilor mai \u2013 iunie pentru c\u0103 la \u00eenceput de var\u0103 forma\u021biunile de ghea\u021b\u0103 sunt mult mai mari dec\u00e2t vara\/toamna. Peisajul subteran va fi cu siguran\u021b\u0103 mult mai apreciat.<\/p>\n Rezerva\u021biile speologice ale Ghe\u021barului de la Sc\u0103ri\u0219oara \u2013 \u00een partea nordic\u0103 a S\u0103lii Mari se deschide o intrare vertical\u0103 de 15m care constitue accesul \u00een Rezerva\u021bia Mic\u0103. Prin aceast\u0103 cobor\u00e2re se ajunge la baza blocului de ghea\u021b\u0103. \u00cen sala ce se deschide la baza ghe\u021barului apar c\u00e2teva stalagmite de ghea\u021b\u0103.<\/p>\n \u00cen partea nordic\u0103 a S\u0103lii Mari, printr-o intrare mult mai mare, se intr\u0103 \u00een Rezerva\u021bia Mare. Accesul se face Rezerva\u021biile speologice ale Ghe\u021barului de la Sc\u0103ri\u0219oaraprintr-o vertical\u0103 de 20m. \u00cen niciuna din rezerva\u021bii nu se poate cobor\u00e2 f\u0103r\u0103 coard\u0103 \u0219i cuno\u0219tin\u021be specifice parcurgerii verticalelor \u00een pe\u0219teri.<\/p>\n \u00cen zona central\u0103 a Rezerva\u021biei Mari se afl\u0103 un alt c\u00e2mp de stalagmite asem\u0103n\u0103toare celor din Rezerva\u021bia Mic\u0103. Ambele zone sunt sub strict\u0103 monitorizare a Institutului de Speologie. Calitatea forma\u021biunilor este \u00eentr-o continu\u0103 degradare datorit\u0103 tendin\u021bei de topire a ghe\u021barului.<\/p>\n Misterul existen\u021bei Ghe\u021barului subteran de la Sc\u0103ri\u0219oara \u2013 depozitul de ghea\u021b\u0103 are o importan\u021b\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 foarte mare deoarece se consider\u0103 a fi o relicv\u0103 din ultima perioad\u0103 a Holocenului.<\/p>\n \u00cen urma ridic\u0103rilor topografice efectuate \u00een 1969, suprafa\u021ba blocului a fost stabilit\u0103 de 3000mp cu grosimea medie de 20m.<\/p>\n Volumul de ghea\u021b\u0103 estimat este de 75.000 mc, \u00een el fiind stocate oscila\u021biile climatice produse de-a lungul a cel pu\u021bin trei milenii.<\/p>\n \u00cen urma studiilor efectuate, se consider\u0103 c\u0103 v\u00e2rsta ghe\u021barului este de aproximativ 3000 de ani. Deoarece studiul s-a efectuat \u00eentr-o zon\u0103 unde blocul de ghea\u021b\u0103 nu atinge grosimea maxim\u0103, se consider\u0103 c\u0103 cele mai vechi straturi de ghea\u021b\u0103 ale blocului ar fi trebuit s\u0103 se depun\u0103 cu cel pu\u021bin 4000 de ani \u00een urm\u0103.<\/p>\n De\u0219i depunerea ghe\u021bii s-a f\u0103cut la origine \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd temperatura pe glob era mai sc\u0103zut\u0103, p\u0103strarea ei pe fundul Avenului de la Sc\u0103ri\u0219oara este de fapt adev\u0103rata minune a naturii. Topografia pe\u0219terii prin regimul de ventila\u021bie, face posibil\u0103 existen\u021ba ghe\u021barului \u00een ziua de azi. \u00cen timpul iernii aerul de la exterior este mai rece \u0219i are o densitate mai mare dec\u00e2t cel din subteran, p\u0103trunz\u00e2nd \u00een pe\u0219ter\u0103.<\/p>\n Se creeaz\u0103 astfel doi curen\u021bi de aer, de sensuri opuse: unul imergent, rece \u2013 cel\u0103lalt emergent, relativ mai cald care iese la suprafa\u021b\u0103. \u00cen timpul verii raportul termic se inverseaz\u0103. Schimburile de aer din timpul iernii nu se mai efectueaz\u0103, aerul rece din subteran fiind mai greu, nu se mai poate ridica la suprafa\u021b\u0103.<\/p>\n Ghe\u021barul a r\u0103mas sub studiu, din perioada c\u00e2nd Emil Racovi\u021b\u0103 a \u00eenceput cercet\u0103rile. S-a constatat c\u0103 acesta s-a topit \u00een acest interval aproximativ 2m. \u00cen perioada anilor 1947-1980 ghe\u021barul a avut cea mai accentuat\u0103 perioad\u0103 de topire pierz\u00e2nd prin topirea ghe\u021bii o sec\u021biune de 1,50 m.<\/p>\n Temperatura din pe\u0219ter\u0103 este influen\u021bat\u0103 de regimul de ventila\u021bie \u0219i inerent de anotimpurile de la exterior. Iarna, datorit\u0103 schimburilor de aer cu exteriorul, temperatura poate s\u0103 scad\u0103 nedefinit. Cea mai joas\u0103 temperatur\u0103 constatat\u0103 a fost de -20 gr C. \u00cen cursul verii, c\u00e2nd schimburile aerodinamice se stopeaz\u0103, temperatura din pe\u0219ter\u0103 este de aprox 0,5 gr C.<\/p>\n Sursa: travelguideromania.com<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ghe\u021barul de la Sc\u0103ri\u0219oara este una din cele mai importante pe\u0219teri din Rom\u00e2nia \u0219i al doilea cel mai mare ghe\u021bar subteran din sud-estul Europei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1000,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[61],"tags":[],"yst_prominent_words":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/999"}],"collection":[{"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=999"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/999\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1000"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=999"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=999"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=999"},{"taxonomy":"yst_prominent_words","embeddable":true,"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/yst_prominent_words?post=999"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}