{"id":1001,"date":"2018-09-09T19:52:33","date_gmt":"2018-09-09T16:52:33","guid":{"rendered":"https:\/\/avealba.ro\/uncategorized\/rapa-rosie\/"},"modified":"2018-09-09T19:52:33","modified_gmt":"2018-09-09T16:52:33","slug":"rapa-rosie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/avealba.ro\/en\/uncategorized\/rapa-rosie\/","title":{"rendered":"R\u00e2pa Ro\u0219ie"},"content":{"rendered":"<p>O rezerva\u0163ie natural\u0103 unic\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, denumit\u0103 popular \u015fi \u201dmicul canion al Rom\u00e2niei\u201d se afl\u0103 la doi pa\u015fi de ora\u015ful Sebe\u015f, \u00een jude\u0163ul Alba. R\u00e2pa Ro\u015fie este o rezerva\u0163ie natural\u0103, geologic\u0103, format\u0103 \u00een argil\u0103 ro\u015fie, veche de 60 de milioane de ani. \u00cen arealul acesteia au fost descoperite fosle ale unor dinozauri.<\/p>\n<p>Rezerva\u0163ia se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 10 hectare iar pere\u0163ii s\u0103i au \u00een\u0103l\u0163imi cuprinse \u00eentre 80-100 de metri. Denumit\u0103 popular \u015fi \u201dmicul canion al Rom\u00e2niei\u201d, R\u00e2pa Ro\u015fie se afl\u0103 la aproximativ trei kilometri de ora\u015ful Sebe\u015f, din jude\u0163ul Alba. Posibilit\u0103\u0163ile de vizualizare a rezerva\u0163iei au crescut semnificativ dup\u0103 deschiderea autostr\u0103zii Or\u0103\u015ftie \u2013 Sibiu, care trece la o distan\u0163\u0103 de aproximativ 2 kilometri de canion.<\/p>\n<p>Rezerva\u0163ia geologic\u0103 \u015fi-a mai c\u00e2\u015ftigat \u00een timp tot felul de porecle: \u201edeal straniu\u201d, \u201eorga de p\u0103m\u00e2nt\u201d, \u201epiramide coafate\u201d, \u201dp\u0103m\u00e2nturile rele\u201d. Dealul-monument al naturii pare unul ciudat, mai ales c\u00e2nd plou\u0103. Printre cutele ad\u00e2nci care br\u0103zdeaz\u0103 dealul se pornesc la vale p\u00e2r\u00e2ia\u015fe s\u00e2ngerii, care \u00een goana lor nebun\u0103 isc\u0103 zgomote aflate la grani\u0163a straniului. Rezerva\u0163ia apare ca o alternan\u0163\u0103 a argilelor ro\u015fii cu gresii cenu\u015fii. Pe \u00een\u0163elesul tuturor, aici vorbim despre o mare surpare, o pr\u0103bu\u015fire de soluri \u00een continu\u0103 schimbare. Cea mai \u00eenalt\u0103 culme a R\u00e2pei Ro\u015fii trece de 500 de metri \u015fi ofer\u0103 o panoram\u0103 spectaculoas\u0103. Accesul spre rezerva\u0163ie se face din ora\u015ful Sebe\u015f, pe drumul jude\u0163ean DJ106 spre comuna Daia Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p>Este singura rezerva\u0163ie de acest gen din Rom\u00e2nia, forma\u0163iunile sale put\u00e2nd fi comparate cu cele \u00eent\u00e2lnite \u00een Marele Canion al fluviului Colorado din SUA. Un perete imens, aproape vertical, cu aspectul unei orgi uria\u015fe, las\u0103 impresia unui monument ancestral ruinat. Ciudatele coloane \u015fi piramide etajate, separate de ravene, formeaz\u0103 un microrelief pe care geografii \u00eel numesc \u201ebadlands&#8221; (p\u0103m\u00e2nturi rele). Termenul, de origine englez\u0103, a fost folosit pentru prima dat\u0103 \u00een Dakota de Sud (Statele Unite), unde acest relief este bine dezvoltat.<\/p>\n<p><iframe loading=\"lazy\" width=\"560\" height=\"315\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/502nohMGlGM\" frameborder=\"0\" allow=\"autoplay; encrypted-media\" allowfullscreen><\/iframe><\/p>\n<h2>Legenda de la Gaura Ho\u0163ilor<\/h2>\n<p>Un lucru important de men\u0163ionat este faptul c\u0103 aici se afl\u0103 una dintre cele mai mari pe\u015fteri din lume dezvoltate \u00een p\u0103m\u00e2nt, care are 25 m dezvoltare \u015fi 4,5 m denivelare. B\u0103tr\u00e2nii spun c\u0103 aceast\u0103 pe\u015fter\u0103-tunel, denumit\u0103 \u201eGaura Ho\u0163ilor\u201d, era ad\u0103post pentru bandi\u0163ii de alt\u0103dat\u0103. De altfel, printre localnicii dimprejur s-a \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit \u015fi un fel de legend\u0103:<\/p>\n<p>\u201eAcum mul\u0163i ani, tr\u0103ia un anume Lic\u0103 \u00aba lu&#8217; Br\u00e2nz\u0103\u00bb, al c\u0103rui unic talent era de a se strecura \u00een spa\u0163ii \u00eenguste, exact ca o pisic\u0103. Lic\u0103 era tocmit ca om cu animalele \u015fi le purta pe la R\u00e2pa Ro\u015fie, pe care ajunsese s\u0103 o cunoasc\u0103 bine. \u00centr-o diminea\u0163\u0103, \u00eens\u0103, o banc\u0103 din Sebe\u015f a fost spart\u0103. Ho\u0163ul, spunea Poli\u0163ia, ar fi p\u0103truns printr-o ferestruic\u0103 prin care doar un sugar ar fi putut trece. Bine\u00een\u0163eles, autorit\u0103\u0163ile l-au condamnat la \u00eenchisoare pe Lic\u0103-Pisic\u0103, de\u015fi niciun ban nu a fost g\u0103sit \u00een timpul anchetei. \u00cen tot acest timp, dr\u0103gu\u0163a lui Lic\u0103 era v\u0103zut\u0103 urc\u00e2nd mereu la R\u00e2pa Ro\u015fie. Astfel, lumea spunea c\u0103 la Gaura Ho\u0163ilor \u015fi-ar fi ascuns Lic\u0103 banii. S-a f\u0103cut \u015fi acolo o anchet\u0103, dar tot nimic. Dup\u0103 eliberare, Lic\u0103 \u015fi-a luat dr\u0103gu\u0163a \u015fi au plecat \u00een America, de unde, la scurt timp, au \u00eenceput s\u0103 trimit\u0103 familiei sume mari de bani. Cum a reu\u015fit Lic\u0103-Pisic\u0103 s\u0103 c\u00e2\u015ftige at\u00e2t de mult, \u00eentr-un timp at\u00e2t de scurt, nu se \u015ftie. Dar umbl\u0103 vorba c\u0103 ace\u015ftia ar fi fost banii fura\u0163i de Lic\u0103 \u015fi piti\u0163i \u00een Gaura Ho\u0163ilor\u201d.<\/p>\n<h2>Coloane s\u0103pate timp ce milioane de ani<\/h2>\n<p>Apele de \u015firoire au s\u0103pat \u00een rezerva\u0163ie, \u00een jur de 60 de milioane de ani, cute ad\u00e2nci, d\u00e2nd na\u015ftere unor superbe coloane numite \u201dpiramide coafate\u201d. La baza versantului, toren\u0163ii au cl\u0103dit conuri de dejec\u0163ie, care \u00ee\u015fi modific\u0103 aspectul \u015fi dimensiunile \u00een urma ploilor mai abundente. Datorit\u0103 pantei mari \u015fi a lipsei vegeta\u0163iei, apa de \u015firoire, pr\u0103bu\u015firile \u015fi alunec\u0103rile au creat un relief aparte, reprezentat prin turnuri, coloane, obeliscuri, contraforturi \u015fi piramide de p\u0103m\u00e2nt, care \u00eempreun\u0103 cu culoarea rosie \u015fi violacee \u00eei dau un aspect impresionant.<\/p>\n<p>Deasupra coloanelor, dealul se continu\u0103 cu paji\u015fti inverzite \u015fi pres\u0103rate cu pomi, \u00eentr-o mare de verde, pat\u0103 de culoare ro\u015fiatica p\u0103r\u00e2nd aproape ireal de real\u0103. Interesant\u0103 este o plimbare pe cursurile f\u0103r\u0103 ap\u0103 ale toren\u0163ilor care se ramific\u0103 pe sub versan\u0163i: te po\u0163i strecura ca un urs sau ca o felin\u0103 pe sub trunchiuri c\u0103zute, printre liane sau merg\u00e2nd agale pe substratul orizontalizat al sedimentelor depuse \u00een aceste albii de ape temporare. Pentru a ajunge \u00een zona central\u0103, unde se pot observa cel mai bine detaliile geomorfologice, trebuie urmat\u0103 poteca ce trece peste o asemenea vale de torent.<\/p>\n<p>\u00cen zona rezerva\u0163iei au fost descoperite fosile ale unor dinozauri. \u201cBalaur bondoc\u201d este denumirea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a unei specii de dinozaur carnivor, descris\u0103 pe baza unei fosile descoperite \u00een 2009 la marginea r\u00e2ului Strei, la 1 kilometru de R\u00e2pa Ro\u015fie. Descoperirea a fost realizat\u0103 de geologul \u015fi paleontologul M\u00e1ty\u00e1s Vremir din Cluj-Napoca.<\/p>\n<p>Sursa: Adevarul.ro<br \/>\nVideo:\u00a0My Travel Channel<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O rezerva\u0163ie natural\u0103 unic\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, denumit\u0103 popular \u015fi \u201dmicul canion al Rom\u00e2niei\u201d se afl\u0103 la doi pa\u015fi de ora\u015ful Sebe\u015f, \u00een jude\u0163ul Alba. R\u00e2pa Ro\u015fie este&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1002,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[61],"tags":[],"yst_prominent_words":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1001"}],"collection":[{"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1001"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1001\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1002"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1001"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1001"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1001"},{"taxonomy":"yst_prominent_words","embeddable":true,"href":"https:\/\/avealba.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/yst_prominent_words?post=1001"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}